Nu am fost niciodată în tabără școlară. Acest lucru m-a marcat oarecum din ce observ. Pitica mea a fost în prima ei tabără și i-a plăcut.
Nici eu, nici soția nu am gustat din acest tip de distracție sau de organizare, dacă vreți. Am zis organizare pentru că e necesar curaj și responsabilitate din multe părți pentru a se întâmpla evenimentul. Să-i luăm pe rând.
Copii
Evident ei își doresc, doar că există acea barieră a despărțirii. O tabără de 3 zile înseamnă să te rupi 3 zile de casă și de rutinele zilnice. Cel mai dureros e la momentul somnului de seară. Atunci simți nevoia părinților, a fraților sau a poveștii/cântecelului de somn.
Prima experiență pentru copilul meu a fost una bună. Distractivă, obositoare, pe alocuri scary. La cald o să-și dorească să mai meargă, dar vom vedea pe viitor dacă se păstrează acest curaj.
Părinții
Emoții felurite, evident. Decizia de a lăsa 3 zile departe de tine un copil mai mult decât dependent nu se ia ușor. Dar ea poate fi ușurată de curajul și asumarea copilului. Dacă-și dorește, dacă se simte în siguranță, decizia copilului ne ajută să luăm și noi o decizie.
Pragmatic, copilul e practic cu a doua sa familie în tabără. Doamnele profesoare sunt mame adoptive pentru copii, iar restul trupe sunt ca frații.
A plecat luni cu emoții, am văzut. Dar fără supărare sau plâns! S-a întors astăzi obosită, dar fericită. Evident e o experiență senzațională peste care trebuie să se așeze 1-2 zile pentru a putea avea o reacție la rece. Vedem 🙂
Profesorii
Dedicați și responsabili. Sunt momente când e greu să fi părinte de 2 copii, nu mai vorbesc cum e să ai responsabilitatea pentru 24 de copii. Înmulțit cu 2 pentru că au fost 2 clase și 4 profesori. Responsabilitate mare, cum tot spun, doar că această responsabilitate o împarți cu părinții și copii. Dacă ai știut să ai aproape fiecare copil din clasă, cu siguranță vei avea mai puține probleme când ieși cu ei presiunea responsabilității s-ar putea să nu mai fie așa mare.
Orice s-ar spune zilele acestea despre profesori, grevă, bani, etc, voi susține tot timpul că sunt plătiți foarte prost. Pe educație se clădește totul, fără educație nu facem nimic. Educatorii sunt fundația societății. Cum să-ți bați în așa hal joc de ei? Cum?
Concluzia la tabăra
Merită, evident. Socializarea, jocurile, plimbările în natură, activitățile organizate pentru ei sunt foarte importante. Observ că s-au întrunit toate prerogativele pentru ca, cel puțin, copilul meu să revină fericit de acolo. A fost la Sălciua, o tabăra organizată de Adeona Camps.
